Datele recensământului din 2012 arată că populaţia romă declarată numără circa 621.000 de persoane, adică 3,3% din totalul românilor. În realitate,  numărul neoficial al persoanelor de etnie romă din România variază de la un fabulos 3 milioane (Banca Mondială) la un 1,5 milioane" (Comisia Europeană).

          Situaţia actuală a romilor în România este una a extremelor. Schimbările  postdecembriste au facilitat redobândirea de către romi a identităţii entice şi a statutului de minoritate naţională, iar politicile pe plan naţional şi internaţional de protecţie şi promovarea drepturilor romilor au dus la recunoaşterea importanţei lor la nivel european, însă totodată romii au devenit şi ţinta reacţiilor rasiste şi discriminatorii, precum şi victime ale neadaptării la economia de piaţă cu consecinţa accentuării sărăciei şi marginalizării sociale.

          Din punct de vedere economic, romii reprezintă populaţia cea mai sărăca din România. Conform datelor Comisiei Antisărăcie şi Pentru Promovarea Incluziunii Sociale (CASPIS), mai mult de jumătate din populaţia romă trăieşte în sărăcie extremă, faţă de 9% din populaţia majoritară. Sărăcia şi lipsa resurselor materiale favorizează abandonul şcolar în rândul comunităţilor de romi, cu consecinţa accederii cu dificultate pe piaţa municii, în lipsa pregătirii şcolare şi profesionale adecvate. Lipsa locurilor de muncă în rândul populaţiei de etnie romă determincă implicarea în economia informală, migraţia şi activitatea infracţională.

          În scopul ameliorării situaţiei romilor, au fost dezvoltate la nivel naţional şi eruopean mai multe programe şi strategii sectoriale menite să contribuie la creşterea gradului de incluziune socială şi îmbunătăţirii situaţiei socio-economice. Cu toate acestea, nu întotdeauna se poate vorbi despre îmbunătăţirea situaţiei lor socio-economice. Primul document care reglementează politicile de incluziune pentru romi este Strategia Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor, adoptată de Guvernul României în anul 2001. Situaţia minorităţii rome a reprezentat unul din criteriile politicii de aderare a României la uniunea europeană. Alte politici publice şi programe de interes în domeniul îmbunătăţirii situaţiei romilor au fost: Planul Naţional Antisărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale (PNAINC), Planul Naţional de Dezvoltare (PND). În acord cu  Strategia europeană 2020, în decembrie 2011, Guvernul a adoptat Strategia cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020, publicată în Monitorul Oficial din 4 ianuarie 2012.

          În contextul dezvoltării şi amplificării politicilor de îmbunătăţire a situaţiei romilor atât la nivel national, cât şi la nivel european, problematica romilor nu este nici pe departe rezolvată, aceştia fiind afectaţi în continure de sărăcie, marginalizare şi discriminare.

          Reacţia romilor la marginalizare este accea de conservare a unor forme tradiţionale de autoritate şi de organizare socială valabile doar la nivel de comunitate.  Astfel, pentru romi există o distincţie clară între romi si neromi ceea ce îi determină să abordeze o atitudine de izolare socială. La aceasta se adaugă tradiţiile culturale (ritualul purităţii) greu de reconciliat cu caracteristicile culturale occidentale, precum şi lipsa de încredere pe care o simt romii faţă de neromi şi instituţiile oficiale ale statului.

           Una dintre tradiţiile rome prezentă încă în comunităţile compacte de romi este "judecata ţigănească", ca formă proprie de soluţionare a coflictelor potrivit regulilor şi principiilor legilor rome, în faţa unei instanţe denumită stabor (Kriss în limba romani).  Păstrarea şi practicarea acestei forme tradiţionale de judecată se datorează şi atitudinii, general acceptată în comunităţile de romi, de menţinerea acestora în afara autorităţilor statulului, percepute ca find injuste.

          Studiul de faţă îşi propune să realizeze o analiză a procedurilor practicate de romi în cadrul judecăţii tradiţionale rome şi a modalităţii în care cutuma justiţiară la romi respectă  drepturile omului în general şi ale copilului, în special.

 

Descarcă studiul de aici.